De ce iubim fotografiile macro? Nu e titlul unui nou volum de Mircea Cartarescu, dar ar putea fi titlul unui eseu scris de oricare dintre fotografii prezenti aici cu creatii-detaliu din natura. Raspunsul e simplu. Pentru ca macro e un alt fel de a deschide ochii (mai corect spus diafragma) asupra lumii. Macro „vede” frumusetea in locuri pe care altfel ne-am putea grabi sa le catalogam drept banale: in trupul fragil al unei omide, in ochii sferoizi ai unei muste, intre petalele muribunde ale unei zorele, printre cuburile de gheata lasate la topit pe o masa, pe o frunza inrourata. Macro „se uita” mai indeaproape decat ar putea ochiul liber sa o faca. Macro e dovada clara ca tehnologia evolueaza odata cu nevoia umana de frumusete, pe care nu o exclude, ci, din contra, o sustine. Daniel Aviles, Karolina Harz, Oleg Zhukov, Suren Manvelyan, Esteban Diacono si multi altii va vor explica prin imagini ca iubim fotografia macro din motive pe care cuvintele singure nu stiu sa le exprime.
?
