Colajele supra-realiste ale Saroltei Ban, artista foto originara din Budapesta, sunt picturale, absurde, abstracte, nelinistitoare, cosmaresti si apocaliptice. Dar sunt si foarte frumoase. Pe cochilia unui melc a crescu un chip de copil. Un barbat plimba un copac in lesa inspre neant. Din trunchiul unui lup a rasarit un arbore. Pe crestetul unui span se odihneste o marmota. Un aparat foto are in loc de vizor o casa, iar un fir de telefon se rasuceste si se intinde peste o rapa fara fund. Sania unui copil e legata de un brad, in varful derdelusului. In buna traditie supra-realista, imaginile artistei au ceva jucaus, multa candoare si o atmosfera intensa; mai au si o doza buna de kitsch, dar au si cate o poveste fiecare. Mai au si o realizare tehnica spectaculoasa, care face ca elementele colate sa se integreze impecabil in imaginea per ansamblu. Iar la finalul seriei si al povestii pe care ne-o spune Sarolta Ban, o aripa alba rasare dintr-o cutie, asemenea sperantei din cutia Pandorei. Cum le-ati descrie? Lucrarile Saroltei Ban vi se par frumoase sau bizare?
.jpg)
?
